http://www.youtube.com/watch?v=kmDt-EbFslo
vineri, 26 decembrie 2008
joi, 25 decembrie 2008
marți, 23 decembrie 2008
craciun
am avut parte de cel mai tare craciun....din ultimii 3 ani.
am primit si am facut multe cadouri.
am iesit m-am distrat,am cunoscut persoane noi,si prin urmare se poate.
am fost rasfata si am rasfatat la randul meu.
am lasat trecutul deoparte,pt a privi spre viitor.(pt cunoscatori)
astept plecarea la munte,cu prietenii,precum un copil mic,cu nerabdare si emotii.
astept un an nou mai bun cu sufletele noastre,si cu multe impliniri profesionale.
astept sa descopar un nou sau vechi eu,uitat acolo.
astept sa ma costumez in ren la munte...sa-mi iau orechile de ren si sa ma plimb cu schiurile.....o sa fiu cel mai sweet copil ever....
pana la urma anul 2008 mi-a adus multe realizari.
mai multe decat m-as fi asteptat.
realizari 2008:
1.am trecut anu 3 cu bine.
2.am fost remarcata si apreciata de profesori.
3.un proiect bun...care a avut sanse de a fi punctat cu 10,dar din pacate nu a ajuns la maxim.dar nu a ramas neremarcat.
4.am un loc de munca foarte bun.
5.am invatat lucruri noi pe langa partea pe proiectare in arhitectura,cum ar fi instalatiile
6.am fost plecata in germania 2 saptamani.am vizitat:tubinger,berlin,drezda
7.mi-am facut prieteni noi(fetele mele dragi)
8.am renuntat la anturaje nepotrivite
9.am cunoscut lume noua
10.m-am distrat asa cum am crezut k nu voi putea.
11.am reluat vechi legaturi,si activitati.
12.am realizat ca asa zisii prieteni nu erau prieteni.
citind ce am scris la inceputul anului imi dau dau seama ce copil eram.
Un copil inocent si increzator ca totul va fi mai bine.
In final a fost bine,dar nu asa cum speram atunci.Viata este o continua roata care nu inceteaza a se invarti,si a te uimi.Aveam senzatia ca ma maturizasem,dar nu era asa.sau probabil intr-un mic procent,acum imi dau seama cat de oarba eram,si visatoare.Uneori e bine,dar cred ca cel mai bine e sa fii cu picioarele pe pamant,sa fii realist.In fond ne schimbam si invatam lucruri noi de pe un an pe altul.
si sper ca 2009 sa aduca si el cel putin la fel de multe.
marți, 16 decembrie 2008
utile pt mine
filmulez- bruneta
cinemateca-blonda
andreea
blonda
nu trebuie sa se inteleaga,e doar o retrospectiva,pt a nu uita
cinemateca-blonda
andreea
blonda
nu trebuie sa se inteleaga,e doar o retrospectiva,pt a nu uita
luni, 17 noiembrie 2008
plafonare
vorbeam ieri cu o prietena si spunea ca a gasit o foaie scrisa in clasa a 10 im preuna cu o prietena,despre planurile lor de viitor,despre viziunea lor de la acea vreme.mi-a zis k dupa ce a citit foaia aceea acum a apucat-o plansul fiindca,si-a dat seama ca pe drum a pierdut multe din idealurile ei,si visele ei;fie din cauza unor persoane fie din cauza conjuncturilor.
dupa ce mi-a spus asta mi-am dat seama ca involuntar si eu am facut asta,dar nu pe o foaie de hartie,doar ca mangandeam la ceea ce vreau sa fac,la ceea ce vreau sa fac pentru sufletul meu,pentru spiritul meu interior,si nu pentru bani.toate planurile mele de viitor erau foarte inocente si simple,nimic nu parea complicat.totula era simplu si frumos,la locul lui.imi propuneam sa citesc cat mai mult,ca sa am un vocabular si cunostinte,foarte elaborate,pentru a putea duce conversatii interesante cu cei din jur.vroiam sa ma apuc de kinetoterapie in paralel cu facultatea fiindca imi placea foarte mult,si mi se parea ca este o metoda de a ma cunoaste pe mine,interior si exterior,vroiam sa citesc carti de filozofie si psihologie pentru a sti sa gandesc mai clar si sa abordez oamenii si din alte perspective.sa caut sa cunosc mai multe despre arhitectura si arhitecti.
cam asta era in capul meu in anul 1 cand am ajuns in bucuresti.f multe lucruri,realizabile,dar care necesitau putin timp si silinta.
ajunsa in bucuresti,m-am concentrat pe citit si acumulare de informatii pe domeniul arhitecturii,pentru restul nemai facandu-mi timp.si apoi nu mi-am mai facut timp de nimic,decat de munca si facultate neglijindu-mi pana si prietenii,rupand multe legaturi decare imi pare rau acum,si chiar nu-mi dau seama cum am ajuns aici.
si am fost asa oarba.
dupa ce mi-a spus asta mi-am dat seama ca involuntar si eu am facut asta,dar nu pe o foaie de hartie,doar ca mangandeam la ceea ce vreau sa fac,la ceea ce vreau sa fac pentru sufletul meu,pentru spiritul meu interior,si nu pentru bani.toate planurile mele de viitor erau foarte inocente si simple,nimic nu parea complicat.totula era simplu si frumos,la locul lui.imi propuneam sa citesc cat mai mult,ca sa am un vocabular si cunostinte,foarte elaborate,pentru a putea duce conversatii interesante cu cei din jur.vroiam sa ma apuc de kinetoterapie in paralel cu facultatea fiindca imi placea foarte mult,si mi se parea ca este o metoda de a ma cunoaste pe mine,interior si exterior,vroiam sa citesc carti de filozofie si psihologie pentru a sti sa gandesc mai clar si sa abordez oamenii si din alte perspective.sa caut sa cunosc mai multe despre arhitectura si arhitecti.
cam asta era in capul meu in anul 1 cand am ajuns in bucuresti.f multe lucruri,realizabile,dar care necesitau putin timp si silinta.
ajunsa in bucuresti,m-am concentrat pe citit si acumulare de informatii pe domeniul arhitecturii,pentru restul nemai facandu-mi timp.si apoi nu mi-am mai facut timp de nimic,decat de munca si facultate neglijindu-mi pana si prietenii,rupand multe legaturi decare imi pare rau acum,si chiar nu-mi dau seama cum am ajuns aici.
si am fost asa oarba.
joi, 6 noiembrie 2008
de ce trebuie sa avem inima?
de ce trebuie sa simtitm tot ceea ce ne afecteaza?de ce nu putem sa trecem peste,ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic?
de ce trebuie sa avem simturi?
un videoclip trist care spune multe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
