
Cercetatorii au antrenat mai multi subiecti in a se descurca cu un joystick operat de un robot si au descoperit ca, cu cat creierul invata sa controleze anumite miscari mai greu, cu atat el tine minte mai bine lectia pe termen lung. Oamenii de stiinta spun ca aceste rezultate ar putea sa schimbe felul in care este abordata reabilitarea motorie a pacientilor care au suferit atacuri cerebrale sau leziuni craniene.
Ei au constatat ca unele parti ale creierului invata – si uita – repede, in timp ce altele invata mai greu, insa pentru mai mult timp. Ambele tipuri de invatare sunt importante. Neurologii considera de multa vreme ca, pentru a invata cum sa controlezi muschii, este nevoie pe de o parte sa poti estima durata unor miscari si pe de alta parte sa poti controla erorile. Estimarea duratei este legata de abilitatea creierului de a percepe la modul general capacitatea muschilor de a face anumite miscari, in timp ce erorile sunt legate de capacitatea creierului de a face ajustari rapide.
Pentru a testa cat timp au nevoie participantii sa invete sa coordoneze miscarile, cercetatorii au creat un experiment simplu. Paisprezece participanti sanatosi trebuiau sa tina centrat un joystick care era miscat de un robot. Ei trebuiau sa tina joystick-ul pe loc in timp ce robotul avea tendinta, manifestata in pulsuri rapide repetate, sa il impinga intr-o parte. Participantii miscau de joystick in cealalta directie pentru a-l tine pe loc.
In numai cateva minute, participantii au reusit sa invete cum sa tina joystick-ul centrat, insa aveau dupa aceea tendinta sa impinga de joystick chiar si cand robotul nu-l mai misca, sau aveau tendinta sa-l impinga in directia initiala chiar si cand robotul il misca in alte directii.
Cercetatorii au folosit un astfel de joystick controlat de un robot pentru a putea masura exact cat de tare si in ce directie imping participantii. Acestia au putut apoi sa analizeze miscarile matematic si sa vada care este algoritmul folosit de creierul participantilor pentru a se descurca in aceasta situatie simpla – sau, mai exact, au creat un algoritm care modela felul in care se comportau participantii si cum invatau ei aceste miscari foarte simple.
Acest algoritm poate, de pilda, ca, pe baza numarului de repetari necesar unui participant sa invete miscarea, sa prezica dupa cat timp el va uita cat de tare trebuie sa impinga de joystick pentru a-l tine centrat. Algoritmul a reusit sa ‘surprinda’ si ca, pe langa faptul ca participantii uitau destul de repede cat sa impinga de joystick, ei aveau si o forma mai lenta de invatare care le permitea sa-si aduca aminte miscarea corecta sau sa isi recapete dexteritatea dupa mai putine incercari.
"Studiul nostru arata in primul rand faptul ca invatarea sarcinilor motoare implica doua scari temporale si pentru a reabilita un pacient cel mai bine este sa ne concentram pe invatarea lenta, din cauza ca ea permite amintirea pe termen lung", a spus cercetatorul principal Reza Shadmehr, un profesor de inginerie biomedicala de la Institutul de Stiinte Biomedicale Elementare la Universitatea Johns Hopkins.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu